Procedura intervenției altor creditori în cursul executării silite

Tematică: Executare silită

Având în vedere faptul că în cadrul executării silite, spre deosebire de faza de judecată, coparticiparea procesuală, de regulă, nu poate fi decât activă, orice creditor al debitorului poate, în condiţiile prevăzute de legea procesuală civilă, să intervină în procedura de executare silită aflată în curs până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire, poate să participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. Procedura ce trebuie urmată în acest sens este prevăzută în cuprinsul art. 692-695 din Codul de Procedură Civilă.

Astfel, din punct de vedere procedural, în vederea intervenirii în cursul unei executări silite, creditorii trebuie să formuleze o cerere de intervenție, cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, indicând în mod expres dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, precum şi dacă este garantată sau negarantată, în tot ori în parte, privilegiată sau chirografară, după caz. În cazul în care creditorul a cerut sau a obţinut luarea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului, se va face menţiune şi despre acest lucru, indicându-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor măsuri.

Cererea de intervenție se va depune la executorul judecătoresc, iar după înregistrarea ei, acesta o va înainta de îndată instanţei de executare competente, împreună cu toate documentele justificative. Instanţa va soluţiona cererea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, iar până la soluţionarea ei, va putea suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea bunurilor debitorului ori va putea obliga creditorul intervenient la plata unei cauţiuni.

Dacă creditorii care au formulat cerere de intervenţie nu au titlu executoriu, instanţa va convoca în camera de consiliu, de urgenţă şi în termen scurt, debitorul şi creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoaşterea de către debitor a creanţelor.

La termenul fixat de instanţă, debitorul trebuie să declare dacă înţelege să recunoască, în tot sau în parte, creanţele pentru care a avut loc intervenţia. Dacă debitorul nu se înfăţişează, se consideră că recunoaşte toate creanţele reclamate prin cererile de intervenţie.

În situația în care debitorul contestă, în tot sau în parte, creanţele reclamate, creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate au dreptul să solicite instanţei, cu plata prealabilă a unei cauţiuni, să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte, dacă, în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea creditorilor care nu au titlu executoriu, aceştia vor face dovada că au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii titlului executoriu.
Până la expirarea acestui termen, eliberarea sau, după caz, distribuirea acestor sume, dacă este cazul, se suspendă de drept, iar după împlinirea termenului, instanţa va decide asupra suspendării până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, caz în care, aceste sume vor fi consemnate până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, cu excepţia situaţiei în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util.

Cu privire la drepturile creditorului urmăritor, în cazul creditorilor chirografari care au intervenit în cursul urmăririi silite şi ale căror creanţe au fost recunoscute de debitor, în tot sau în parte, creditorul urmăritor are dreptul de a le indica acestora existenţa şi a altor bunuri ale debitorului, care pot fi urmărite în mod util, invitându-i să ceară extinderea urmăririi şi asupra acestor bunuri, dacă au titlu executoriu, şi să avanseze, în toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere. Dacă însă creditorii intervenienţi nu solicită extinderea urmăririi şi la bunurile indicate de creditorul urmăritor sau, după caz, nu avansează cheltuielile necesare extinderii, creditorul urmăritor are dreptul de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate din urmărire.

Din perspectiva efectelor intervenției în cursul executării silite, creditorii intervenienţi şi cei ale căror creanţe au fost recunoscute de către debitor pot să participe la distribuirea sumei rezultate din urmărire, în limita sumelor reclamate sau, după caz, recunoscute, şi, dacă au titluri executorii, să participe, în condiţiile legii, la urmărirea bunurilor debitorului şi să solicite efectuarea unor acte de executare silită, dacă este cazul. Creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate, în tot sau în parte, de către debitor şi care au cerut instanţei ca sumele reclamate să fie puse deoparte pot participa numai la distribuirea sumelor consemnate, în afară de cazul în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util.

Creditorii urmăritori nu se pot opune cererilor de intervenţie făcute de alţi creditori, cu excepția cazului în care ei fac dovada că aceştia au acţionat în frauda drepturilor lor. Ei pot însă contesta, în termenul prevăzut de lege, repartizarea creanţelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor rezultate din urmărire întocmit de către executor.